Scrisori către Vera by Vladimir NabokovMy rating: 3 of 5 stars
O corespondență supărător de unilaterală. Asta pentru că Vera și-a distrus scrisorile ei.
În cea mai mare parte corespondența e plictisitoare. Nabokov dădea aproape zilnic raportul soției atunci când era plecat cu promovarea cărților lui. Relata amănunțit că s-a întâlnit cu X, că a luat masa cu Z, că a vorbit cu Y.
Sometimes corespondența devine prozaică: "iubirea mea, mulțumesc pentru scrisorica ta minunată, și pentru izmene".
Totuși am observat și un fapt psihologic interesant: boala de piele de care suferea Nabokov, psoriazis, se agravează brusc chiar în perioada în care avea o extramarital relationship la Paris, în timp ce nevastă-sa era cu copilul acasă în Berlin. O conștiință vinovată te afectează, se pare, și la physique.
În general am fost foarte disappointed de această corespondență. Am răbdat cu cititul doar pentru că e vorba de Nabokov. Am o admirație literară pentru dumnealui de când am citit Lolita. Oricum nu se compară cu scrisorile lui Joyce către Nora ( Dragă Nora ).
Speaking of Joyce, am aflat din scrisori că Nabokov chiar s-a întâlnit cu scriitorul lui Ulysses și chiar au purtat o mică conversație. Am înțeles că Nabokov îl admira pe Joyce. Chiar și pe editoarea acestuia: „M-am înțeles splendid cu editoarea lui Joyce, Sylvia Beach, o mică lesbiană sobră...".
P.S. Am scris în romgleză cu intenția copilăroasă de a parodia scrisorile care abundă de astfel de inserții din engleză. Ba chiar construcții lingvistice mai complicate, la care nu mă pricep deoarece nu mi-s geniu ca Nabokov.
