CAUTĂ AICI:

Review: Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane

 

Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romaneCartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane by William F. Hansen


Îmi pare foarte bine că am început anul cu carte remarcabilă. O colecție extraordinară de 369 de texte.

Avem astfel acces la un univers fascinant de povești, glume, legende și farse — pe scurt ni se revelează gândirea și viața anticilor.

O lume dispărută. Subjugată, adaptată și înlocuită de o cultură străină, mai puțin nobilă a cărei reprezentantă face review-ul cărții de față:

Amazon review

Nu sunt incluse legendele arhi-cunoscute ci cele inedite de care am auzit rar sau deloc. De exemplu știam de episodul Simonide relatat de Cicero — care a stat la baza procedeului mnemotehnic numit 'camera romană'. De asemenea am aflat că celebra "cutie" a Pandorei era de fapt o ulcică. Erasmus a tradus greșit termenul respectiv și astfel a rămas 'cutie' în cultura generală.

Câteva texte mi le-am amintit de când am citit Istoriile lui Herodot și Viața filosofilor a lui Diogene Laertius. Dar majoritatea sunt complet inedite pentru un profan ca mine.

View all my reviews

Cumpătarea la băutură

 Când Dionysos a inventat vinul, a amestecat trei cupe cu vin și le-a arătat oamenilor cum să se folosească de băutură. Prima, a spus el, era pentru plăcere, a doua pentru veselie, iar a treia pentru nepăsare. De aceea, stăpâne, bea cupa plăcerii și pe cea a veseliei, dar pe cea a nepăsării las-o tinerilor. - Viața lui Esop 

--------------------------------


Amestec trei cupe cu vin numai 

Pentru cei cumpătați - una pentru sănătate,

Pe care o golesc prima; a doua 

Pentru pasiune sexuală și plăcere; iar a treia pentru somn,

Pe care înțelepții o beau până la fund

Și apoi merg acasă. 

A patra nu mai este 

A mea - e pentru vorbe de ocară. A cincea e pentru strigat;

A șasea, pentru șlehte rătăcitoare de cheflii; a șaptea, pentru ochi înnegriți;

A opta, pentru chemare la judecată ; a noua, pentru gânduri negre; și 

A zecea, pentru nebunie și aruncat de pietre. - Euboulos


Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane 

4 soiuri de femei

Și aceasta este tot de la Focilide. Din acestea patru 

Se trag triburile de femei: dintr-o cățea, dintr-o albină,

Dintr-o scroafă cu peri aspri și dintr-o iapă cu coamă lungă. 

Aceasta din urmă este înțelegătoare, iute, umblă mult și e bine alcătuită. 

Cea din scroafa cu peri aspri nu este nici bună, nici rea. 

Cea din cățea e năzuroasă și sălbatică, iar cea din albină este 

Bună gospodină și ține la muncă. 

Cu aceasta din urmă, dragă prietene, roagă-te să primești de la soartă o căsnicie frumoasă. - Focilide


Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane 




Cea mai grea pedeapsă

 Pe când cei din Mitilene obținuseră controlul asupra mării, au impus următoarea pedeapsă aliaților lor care se razvrăteau: copiii acestora să nu învețe nici literatură, nici muzică. Dintre toate pedepsele, pe aceasta o considerau cea mai cruntă - să-ți trăiești viața fără acces la cunoaștere și fără arte. — Aelian

Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane



Psihopatologie antică

 Știm că umorile acestea pot da naștere la nenumărate alte închipuiri stranii. Unii s-au crezut ulcior de lut sau piele tăbăcită, ori cocoși și au început să le imite glasul, în timp ce alții s-au crezut privighetori și au jelit moartea lui Itys; mai erau unii care își imaginau că țin cerul pe umeri, ca Atlas, și se temeau să nu cadă și să-i zdrobească  nu doar pe ei, ci și toată suflarea pământului.  

Eu însumi am văzut o femeie cu o asemenea nălucire. Își ținea degetul mijlociu de la mână legat, încredințată fiind că ținea pe el lumea întreagă, și plângea de frică să nu-l îndoaie și să lase lumea să se prăbușească.  - Alexandru din Thalles



Se spune că un bărbat din Abydos s-a tulburat la minte și obișnuia să meargă la teatru și să privească scena zile în șir, de parcă pe ea ar fi jucat actori, cărora le arăta aprecierea sa aplaudând. Când și-a revenit din boala mintală, a spus că a fost cel mai frumos răstimp din viața lui. - Pseudo-Aristotel


Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane 





Hera se supără că Tiresias dezvăluie marele secret al femeilor

De aceea, când Zeus și Hera se certau, necăzând de acord dacă cei cărora le face mai multă plăcere sexul erau bărbații sau femeile, l-au întrebat pe Tiresias. El a spus că, dacă plăcea sexuală avea zece părți, bărbații se bucură de o zecime, iar femeile de nouă. Din cauza acestui răspuns, Hera l-a orbit, iar Zeus i-a dat puterea profeției. - Apollodor

Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane


Forma fătului este afectată de starea în care se află mintea

 Un bărbat dăruit cu putere, dar nu și cu frumusețe, își dorea copii. A pus să se zugrăvească pe o bucată de lemn neted un copil frumos. Ori de câte ori se culca cu nevasta, îi spunea să se uite la imaginea pictată. Ea o privea cu tot dinadinsul, concentrându-se, cum s-ar spune, nu la viitorul tată, ci la ce era pictat. A dat naștere unui copil întocmai ca imaginea. -- Galenus


Astfel, sunt femei care în timpul împreunării au văzut maimuțe și au adus pe lume odrasle în chip de maimuță. Conducătorul ciprioților, care era un bărbat urât, și-a obligat soția să se uite la statui foarte atrăgătoare când erau în pat și a devenit tatăl unor copii foarte frumoși. Crescătorii de cai pun armăsari nobili în fața iepelor când sunt fertilizate. Așadar, pentru ca odrasla să nu iasă urâtă când mintea femeii se află într-o stare de beție și i se arată lucruri ciudate, femeile trebuie să fie treze când se îndeletnicesc cu cele intime căci asemănarea copilului cu mama nu este doar fizică, ci și mintală -- Soranus


Cartea poveștilor, legendelor și miturilor greco-romane




Una dintre legile fundamentale ale vieții

 Aceasta este una dintre legile fundamentale ale vieții: de a percepe orice posesie drept întreg; atunci orice completare apare drept superfluă și bogăția e fără de sfârșit. 

Reiner Maria Rilke - Jurnal florentin 

Trei generații

 Se schimbă mereu trei generații. Una îl găsește pe Dumnezeu, cea de-a doua arcuiește strâmtul templu deasupra lui și îl înfățișează astfel, iar cea de-a treia sărăcește și scoate piatră cu piatră din Casa Domnului, pentru a construi cu ele nevoiaș de sărăcăcioase colibe. Apoi vine una care trebuie să-l caute din nou pe Dumnezeu; 

Reiner Maria Rilke - Jurnal florentin 

A cunoaște înseamnă a consola

 Car tu ne peux pas consoler aucun de tes amis inconnus autrement qu’en parlant ce seul mot: je le sais. S’il est vrai que comprendre c’est pardonner, aussi avec quelque droit on peut affirmer : savoir c’est consoler. 

Reiner Maria Rilke - Jurnal