A trăi sănătos ascunde teama de a trăi cu adevărat

Oamenii care au probleme psihice sunt adesea fanatici ai sănătății. Ei caută întotdeauna hrana potrivită și băuturile potrivite, nu fumează și nu beau vin, au nevoie de multe săruri și sunt prietenii farmaciei. Întotdeauna încearcă ceva nou și niciodată nu sunt foarte sănătoși.

Este știut că păcătosul se simte în general mai bine decât virtuosul, deoarece buruienilor le merge întotdeauna mai bine decât grâului. Toți oamenii virtuoși se plâng de asta. Cei care se îngrijesc atât de mult de ei înșiși au întotdeauna tendința de a deveni morbizi. Acea uimitoare energie îndreptată spre ideea de a bea o anumită apă, de exemplu, vine dintr-o continuă teamă care se află în ei și aceasta este teama de moarte. Ceva în ei spune: „Doamne, nu mă lăsa să mor, pentru că nu am trăit”. 

Jung — Seminar ‘Analiza Viselor’, 1928-1930

Are inimă de piatră, e fată deșteaptă

 Dar trebuie să ne amintim că, în timp ce un bărbat poate fi rece şi calculat dacă este vorba de gândire sau de afaceri, există, de asemenea, un tip de femeie care poate fi teribil de rece şi de calculată în timp ce, aparent, trăiește de partea simțirii. Destul de rar găseşti un bărbat care să nu se lase mişcat de latura erotică, dar sunt categorii întregi de femei tot atât de reci ca niște bucăți de gheață şi tot atât de calculate ca niște agenți de bursă, chiar şi atunci când trăiesc latura erotică a vieţii. Luna simbolizează acest aspect al femeii care, în ciuda lipsei sale de căldură, este atât de atrăgătoare pentru bărbați. Cu cât femeia se ține mai departe de jocul dragostei, tratându-l cu indiferență, cu atât mai eficient îşi joacă rolul de sirenă şi cu atât mai probabil este ca bărbatul să fie prins în plasă fără speranță.

Jung — Seminar ‘Analiza Viselor’, 1928-1930

Infinitul interior: Jung despre procesul de individuare și experiența divinității

Puterea individuală stăpânitoare, pe care o credea a oceanului, pe care o credea a Saharei, este redusă prin individualare la un strop de apă, la un grăunte de nisip. În acel moment de nimicnicie lipsită de speranţă şi de futilitate a existenţei, el constelează ideea universalităţii. Lucrul absolut, ideea grandioasă a fost întotdeauna numite Dumnezeu. Puterea cea mai mărunta este întotdeauna confruntată cu puterea cea mai mare, spațiul minuscul cu infinitul, aşa că întotdeauna experiența interioară a individualității a fost numită de mistici „experiența divinității“. Este un fapt psihologic şi de aceea procesul individuării a fost întotdeauna considerat lucrul cel mai de preţ şi mai important în viaţă. Numai prin el obţii o satisfacţie de durată. Putere, glorie, avuţie, nu înseamnă nimic în comparaţie cu acesta. Ele sunt exterioare şi, prin urmare, inutile. Lucrurile cu adevărat importante se află în interior. Este mai important pentru mine că sunt fericit, decât că am motivele exterioare pentru fericire. Oamenii bogați ar trebui să fie fericiți, dar adesea nu sunt, se plictisesc de moarte; de aceea este cu atât mai bine pentru un om să trudească pentru a produce o stare interioară capabilă de a-i oferi o fericire interioară. Experienţa arată că există anumite stări psihologice în care omul obţine rezultate nepieritoare. Ele au ceva din calitatea eternității, a atemporalului, au calitatea de a ţinti dincolo de om. Au o calitate divină şi procură toată acea satisfacție pe care lucrurile realizate de mâna omului nu o pot oferi.

Jung — Analiza Viselor, Seminar 1928-1930

Erosul ≠ Sexualitate

 Aceasta e una dintre ideile neghioabe ale bărbaților. Ei au impresia că Erosul este sexualitate, dar nu, Erosul este conexiune. Femeia are ceva de spus în privința aceasta!

[…]

Relația se creează prin sentiment, prin raport, acestea hrănesc Erosul. Te aștepți ca după actul sexual sufletul să nu se simtă trist, dar adesea cele mai amarnice neînțelegeri și certuri în căsătorie apar după consumarea actului sexual, deoarece sexualitatea nu hrănește Erosul. Aceasta este adesea cauza directă a certurilor și despărțirilor. 

Jung — Seminar ‘Analiza Viselor’, 1928-1930

Sentimentalism ≠ Sentiment

 Numai bărbații sunt sentimentali; de regulă, o femeie nu este sentimentală dacă este în armonie cu animusul său. Sentimentalismul este o slăbiciune, o indulgență, întotdeauna un semn al simțirii inferioare. Unii oameni cred că au sentimente minunate dacă le șiroiesc lacrimile. Mergem la film și plângem! Nu-i așa că suntem plini de sentimente? Minunat! 

Jung — Seminar ‘Analiza Viselor’, 1928-1930

 Rațiunea nu a ajuns niciodată la inima unei femei.

Jung — Seminar Analiza Viselor, 1928-1930

 Viața unui om încetează atunci când se ghidează numai după idei raționale.

Jung — Seminar Analiza Viselor, 1928-1930

Vise și sincronicitate

 Aceasta este ceea ce numim o simplă coincidență. O menționez pentru a arăta că visul este ceva viu, în niciun caz un lucru mort, care foșnește aidoma hârtiei uscate. Este o situație vie, este precum un animal cu tentacule sau cu multe coarde ombilicale. Nu ne dăm seama că, în timp ce noi vorbim despre el, el lucrează. De aceea primitivii își povestesc visele și eu vorbesc despre vise. Suntem mișcați de vise, ele ne exprimă pe noi și noi le exprimăm pe ele, și există coincidențe legate de ele. Refuzăm să luăm coincidențele în serios, deoarece nu le putem considera cauzale. E adevărat, am face o greșeală dacă le-am considera cauzale; evenimentele nu apar datorită viselor, ar fi absurd, nu vom putea demonstra niciodată acest lucru; ele se întâmplă, pur și simplu. Dar este înțelept să luăm în considerare faptul că ele chiar se întâmplă. Nu le-am observa dacă nu ar avea o regularitate apartă, dar nu ca aceea a experimentelor de laborator, este numai un gen de regularitate irațională. Răsăritul își bazează mare parte a științei sale pe aceasta iregularitate, iar pentru el coincidențele, și nu cauzalitatea reprezintă fundamentul solid al lumii. Sincronicitatea este prejudecata Răsăritului; cauzalitatea este prejudecata modernă a Occidentului. Cu cât acordăm mai multă atenție viselor, cu atât mai multe astfel de coincidențe — întâmplări — vom observa. Nu uitați că cel mai vechi tratat științific chinezesc se referă la sorții posibili ai vieții.

C.G. Jung — Seminar ‘Analiza viselor’ 1928-1930

Arta modestiei

 Ai grijă să nu indispui. Poți să-ți permiți orice, dacă o faci cu modestie. 

Jurnalul de la Păltiniș

Noica recomandă plimbarea

„Înainte de a pleca, ne îndeamnă să ne plimbăm mai mult. „Nu poți lăsa trupul să-ți joace feste. Trebuie să-l îmblânzești, dându-i ce-i trebuie. Gândiți-vă ce fericire este când scapi de dinți, treizeci și doi de dușmani ai omului. De dinți poți scăpa, dar trupul trebuie îmblânzit plimbându-l. Toată medicina termină prin a-ți recomanda plimbarea. Știu un veterinar care, când se îmbolnăvea un cal, îl dădea la coardă. Fratele-porc, trupul, trebuie dat la coardă, dacă vrei să te lase în pace.“

Jurnalul de la Păltiniș 

Noica — sfaturi pentru căsnicie

 Căsniciile nu trebuie să vă fie crispate. Dacă aveți neveste frumoase, este o barbarie să le confiscați total. Frumusețea trebuie să fie ca lumina, un bun care se distribuie fără să se împartă. Dacă nu vă lasă ele în pace, anexați-le la treaba voastră, dați-le să traducă, de pildă. Nu depinde decât de voi ca să fiți bine așezați în viață; în istorie, în familie, în cultură. 

Jurnalul de la Păltiniș 

Soluția de neîmbătrânire

„În general însă, pentru că vorbim de comportamentul în fața unui material cultural vast, singura soluție de a nu te lăsa învins de el este să fii mereu în atac, să nu fii pasiv, lăsându-te cotropit. Cultura, sub latura informației, te înghite dacă nu o ataci cu câteva idei. Este ca și cu viața la bătrânețe; te sclerozezi dacă te lași năpădit de amintiri, trăiri etc., de valul imens al trecutului, al vieții întregi pe care ai trăit-o. Singura soluție de neîmbătrânire este să ataci tu viața, să o supui unor inițiative perpetue.”

Jurnalul de la Păltiniș

Civilizație și instinct

Cel care se exaltă în fața culturii își închipuie că din ea izvorăște doar frumusețe. Această eroare se bazează pe o lipsă de cunoaștere psihologică profundă. Forțele instinctuale acumulate în insul civilizat sunt extrem de distrugătoare și cu mult mai primejdioase decât instinctele primitivului care își trăiește continuu și în măsură modestă instinctele negative. De aceea nici un război din trecutul istoric nu poate rivaliza, în amploarea ororii, cu războiul națiunilor civilizate. 

C.G. Jung — Tipuri psihologice 

Viața reală a omului

 Adevărul trist este că viața reală a omului constă dintr-un complex de opuse inexorabile —zi și noapte, fericire și tristețe, bine și rău. Nici măcar nu suntem siguri că unul va predomina asupra celuilalt, că binele va învinge răul sau că bucuria va suprima durerea. Viața este un câmp de luptă. Așa a fost întotdeauna și așa va fi mereu; și, dacă nu ar fi așa, întreaga existență s-ar sfârși. 

C.G. Jung — Omul și simbolurile sale 

Prejudecăți, erori, dorințe infantile: drumul sigur spre disociere nevrotică

 Cu cât conștiința este mai influențată de prejudecăți, erori, fantezii și dorințe infantile, cu atât mai mult decalajul existent se va mări într-o disociere nevrotică și va duce spre o viață îndepărtată de natură, de instincte sănătoase și de adevăr. 

C.G. Jung — Omul și simbolurile sale