Trei intenții bune

Mai întâi "a trăi moderat", căci aproape toate greutățile din viața mea s-au bazat pe încălcări ale măsurii.

În al doilea rând: "De avut întotdeauna ochi pentru cei nefericiți". Omul are o pornire înnăscută de a nu percepe nenorocirea autentică, ba mai mult: el își întoarce capul de la ea. Compasiunea se ține cu greu după el. 

În fine, vreau să alung reflecțiile cu privire la salvarea individuală în vâltoarea catastrofelor posibile. Mai important e să ne comportăm demni. Ne asigurăm doar în punctele superficiale ale unui întreg care ne rămâne ascuns, și tocmai ieșirea secretă pe care o imaginăm ne poate omorî.

Demnitatea umană

 [...] de ce ții să te prezinți ca ‘frățiorul bun de nimic și neînsemnat’? Îți recunoști nimicnicia? Dacă vrei cu tot dinadinsul să-ți recunoști nimicnicia, atunci știi în fața cui să o faci? În fața lui Dumnezeu, în fața inteligenței, a frumuseții, a naturii, însă nu în fața oamenilor. Printre oameni, trebuie să fii conștient de propria demnitate. Că doar nu ești un escroc, ci un om cinstit! Respectă omul cinstit din tine și află că un om cinstit nu e neînsemnat. Nu confunda ‘resemnarea’ cu ‘recunoașterea propriei nimicnicii’. 

A.P. Cehov - Corespondență I