Mai întâi "a trăi moderat", căci aproape toate greutățile din viața mea s-au bazat pe încălcări ale măsurii.
În al doilea rând: "De avut întotdeauna ochi pentru cei nefericiți". Omul are o pornire înnăscută de a nu percepe nenorocirea autentică, ba mai mult: el își întoarce capul de la ea. Compasiunea se ține cu greu după el.
În fine, vreau să alung reflecțiile cu privire la salvarea individuală în vâltoarea catastrofelor posibile. Mai important e să ne comportăm demni. Ne asigurăm doar în punctele superficiale ale unui întreg care ne rămâne ascuns, și tocmai ieșirea secretă pe care o imaginăm ne poate omorî.
