Cocteau despre Proust

 Cocteau a povestit apoi despre raporturile lui cu Proust. Acesta nu îngăduia niciodată să i se șteargă praful; pe mobile, smocurile de praf zăceau "precum cincilla". Când intrai, menajera te întreba dacă nu cumva ai adus flori, dacă nu te-ai parfumat sau n-ai fost în tovărășia unei femei parfumate. Îl găseai de cele mai multe ori în pat, dar îmbrăcat, în mâini cu mănuși galbene, căci voia să evite să-și ronțăie unghiile. Dădea o mulțime de bani pentru ca muncitorii din imobil, al căror zgomot îl deranja, să-și înceteze lucrul. Nici o fereastră nu trebuia deschisă; noptiera era plină de medicamente, inhalatoare și vaporizatoare. Rafinamentul lui nu era lipsit de trăsături morbide; se ducea la abator ca să i se arate "cum se înjunghie un vițel".

Ernst Junger - Jurnalele pariziene

Mihail Sebastian o caracterizează pe Leni Caler

Mă uitam la ea, adineauri, în cabină, în timp ce vorbea, și îi priveam cu atenție fiecare trăsătură, fiecare gest. E urâtă. Fruntea îngustă, nasul ovreiesc,  gura mare, pe buza inferioară un neg, buza inferioară proeminentă. E slabă, sânii sunt mici si obosiți, brațele îi sunt prea subțiri, pielea e fără strălucire. Cunosc și vorbirea ei repezită, și intonațiile ei ingenue, și râsul ei brusc, cunosc totul și nu îmi place nimic.

Mihail Sebastian - Jurnal