Detașarea de fapte e înțelepciunea supremă

18. Cel care vede în faptă neînfăptuirea și în nefăptuire fapta, acela este un înțelept între oameni, acela este yogin și totuși săvârșește pe de-a întregul fapta.

19. Despre cel ce trece la orice faptă, fără dorință și hotărâre, ale cărui fapte sunt arse de focul Cunoașterii, despre el, cei luminați spun că este un înțelept.

20. Părăsind fructul faptelor, mereu mulțumit, liber, chiar dacă a trecut la faptă, acela nu săvârșește nimic.

21. Fără dorinți, cu mintea și trupul stăpânite, părăsind orice bun lumesc, săvârșind faptele numai cu trupul, nu-și atrage păcat.

22. Mulțumit cu ce-i aduce întâmplarea, trecut dincolo de dualitate, lipsit de simțăminte egoiste, același în reușită și nereușită, chiar făptuind, nu este legat.

23. Pentru cel desprins de legături, eliberat, cu mintea fixată în Cunoaștere, care făptuiește pentru a sacrifica, fapta se șterge în întregime.

Bhagavad Gita (IV, 18-23)

Mintea neclintită în înțelepciune

55. Când se leapădă de toate dorințele care-i vin în minte, o fiu al lui Prtha, când se mulțumește în el însuși și cu el însuși, atunci se spune că este neclintit în înțelepciune.

56. Despre cel cu mintea netulburată de durere și fericire, părăsit de dorințe, lipsit de patimă, frică și mânie, se spune că este un ascet cu mintea neclintită.

57. Cel care este desprins oriunde, care fie că dobândește binele sau răul, nu se bucură și nu se supără, acela are înțelepciunea neclintită.

Bhagavad Gita (II, 55-57)