De fapt, consider că soarta potrivnică este mai folositoare pentru oameni decât cea bună; căci aceasta din urmă, întotdeauna sub masca fericirii, când se arată ademenitoare, minte; soarta rea este întotdeauna onestă, când, prin faptul schimbării, își arată nestatornicia. Una înșală, cealaltă instruiește; una, sub aparența unor bunuri false, înlănțuie mintea celor ce se bucură de ele, cealaltă îi eliberează prin cunoașterea fragilității fericirii.
Boethius - Consolarea filosofiei (II, 8)
Condiția bunăstării oamenilor este o problemă chinuitoare; fie nu se îndeplinește niciodată cu totul, fie nu rămâne pentru totdeauna. Unul are parte din plin de bogății, dar se rușinează de originea sa; pe altul originea nobilă îl face faimos, dar, strâmtorat de lipsa avuției, ar prefera să rămână necunoscut. Unul, având parte din belșug de amândouă, deplânge viața sa de celibatar; altul este fericit în căsătorie, dar, lipsit de copii, strânge avere pentru un moștenitor care nu este al lui; altul, binecuvântat cu copii, plin de durere plânge pentru greșelile fiului sau fiicei sale. De aceea, nimeni nu se împacă ușor cu condiția sorții sale.
Boethius - Consolarea filosofiei (II, 4)
Să mai crezi în bogățiile fragile ale oamenilor!?
Să te încrezi în bunurile efemere!?
Un lucru rămâne statornic, hotărât prin lege eternă:
Nimic din ce se naște, nu este statornic.
Boethius - Consolarea filosofiei (II, 3')
Când, cu mână trufașă, schimbă cursul lucrurilor
Și înainteaz-asemenea zbuciumatului Eurip,
Sălbatică strivește-acum regi de temut
Și-nșelătoare înalță fața umilă a celui învins.
Ea nu-i aude pe cei nenorociți, nu ia seama la plâns,
Ba, mai mult, râde de durerea pe care o provoacă.
Așa se joacă ea, așa își dovedește puterea
Și arată spectacolul măreț al puterii sale când,
Într-o singură oră, un om este acum doborât, acum fericit.
Boethius - Consolarea filosofiei, (II, 1')
