Individualismul modern se reduce la a considera personale și proprii părerile împărtășite de toți.
Statul modern fabrică opiniile pe care le adună apoi respectuos sub numele de opinie publică.
Nicolas Gomez Davila — Scolii la un text implicit
"Finally, from so little sleeping and so much reading, his brain dried up and he went completely out of his mind.” (Miguel de Cervantes Saavedra, Don Quixote)
Individualismul modern se reduce la a considera personale și proprii părerile împărtășite de toți.
Statul modern fabrică opiniile pe care le adună apoi respectuos sub numele de opinie publică.
Nicolas Gomez Davila — Scolii la un text implicit
Nimeni nu poate nimic pentru mine - eu nu pot nimic pentru nimeni. Legăturile cu oamenii, când nu se sprijină pe interese certe, definite, sunt simple gesturi inconsistente. Trăim fiecare în singurătatea noastră, ca în niște celule de sticlă. Putem schimba saluturi, zâmbete - asta e tot.
Mihail Sebastian - Jurnal
Din momentul în care renunți să fii singur, totul e pierdut.
Mihail Sebastian - Jurnal
Îmi amintesc c-am citit într-o veche carte de călătorii o descriere poate himerică, dar cu adevărat emoționantă, a obiceiurilor de odinioară din Japonia. La scurt timp după ce s-a suit pe tron, un tânăr împărat a fost condus de preoți și de înalții demnitari în șapte temple diferite. În primul a văzut dragonii; în al doilea, comorile; în cele următoare imaginile străbunilor lui împărați, cărțile lor sfinte, mormintele lor și statuile animalelor și ale zeilor din care se trăgeau. În fine, părăsit de toți cei care îl condunseseră până acolo, a intrat singur în cel de-al șaptelea templu, în care n-a găsit decât o oglinjoară rotundă. Asta voia să însemne: "Nu există nimic altceva, nu te bizui decât pe tine".
Martha Bibescu - Papagalul verde
Limitează-ți viața la o discuție cu tine însuți sau, și mai bine cu Dumnezeu. Alungă-i pe oameni din gândurile tale, nimic din exterior să nu-ți dezonoreze singurătatea, lasă-le bufonilor grija de a avea semeni. Celălalt te diminuează, căci te silește să joci un rol; suprimă din viața ta gestul, mărginește-te la esențial.
Emil Cioran - Caiete I (1957-1965)
That, precisely, is the deadlines of second-handers. They have no concern for facts, ideas, work. They're concerned only with people. They don't ask: 'Is it true?' They ask: 'Is this what others think is true?' Not to judge, but to repeat. Not to do, but to give the impression of doing. Not creation, but show. Not ability, but friendship. Not merit, but pull. What would happen to the world without those who do, think, work, produce? Those are the egotists. You don't think through another's brain and you don't work thorough another's hands. When you suspend your faculty of of independent judgement, you suspend your consciousness. To stop consciousness is to stop life. Second-handers have no sense of reality. Their reality is not within them, but somewhere in that space which divides one human body from another. Not an entity, but a relation - anchored to nothing. That's the emptiness I couldn't understand in people.
Ayn Rand - The Fountainhead