Baudolino dă sfaturi

Dacă ești mândru, ești diavolul. Dacă ești trist, ești fiul său. Iar dacă-ți faci griji pentru o mie de lucruri, ești servitorul lui fără răgaz.

Fii ca o cămilă: poartă-ți povara păcatelor și ia-te după pașii celui ce cunoaște căile Domnului.

Tot ce poate gândi un om despre cele ce sunt sub cer și dincolo de cer e zadarnic. Numai cel ce nu contenește în pomenirea lui Hristos se află în adevăr.

Tu iubești pe cineva cu toată inima ta, dar ești uneori apucat de îndoiala că ființa asta nu te iubește cu aceeași căldură. Taci și nu te mai măsura pe tine însuți.

Nu mânca timp de trei zile. Dar nu te trufi pentru ajunarea ta. În loc să te împăunezi, mai bine mănâncă niște carne. E mai bine să mănânci niște carne decât să te lauzi. Și primește-ți durerile ca tribut pentru păcatele tale.

Umberto Eco - Baudolino

Nostalgia reîntoarcerii

... o parte a Unului a rămas în fiecare dintre noi, făpturi gânditoare, și în fiecare dintre celelalte creaturi, de la animale la corpurile moarte. Tot ceea ce ne înconjoară e locuit de zei, plantele, semințele, florile, rădăcinile, izvoarele, fiecare dintre ele, chiar și suferind că-i o imitație rea a gândului Zeului, n-ar vrea altceva decât să se unească iarăși cu el. Noi trebuie să regăsim armonia dintre contrarii, trebuie să-i ajutăm pe zei, trebuie să reînviem aceste scântei, aceste amintiri ale Unicului care zac încă înmormântate-n sufletul nostru și-n lucrurile însele.

Umberto Eco - Baudolino

Zeul,Tao, Unul

Zeul este Unul, și-i atât de perfect, că nu-i asemănător nici unuia dintre lucrurile care sunt și nici unuia dintre lucrurile care nu sunt; nu-l poți descrie folosindu-ți inteligența ta omenească, ca și cum ar fi cineva care se mânie dacă tu ești rău sau are grijă de tine din bunătate sau ca cineva care are gură, urechi, chip, aripi sau care să fie spirit, tată sau fiu, nici măcar al lui însuși. Despre Unul nu poți spune dacă există sau nu există, el îmbrățișează totul, dar nu este nimic; îl poți numi doar cu ajutorul neasemănării, pentru că-i zadarnic să-l numești Bunătate, Frumusețe, Înțelepciune, Bunăvoință, Putere, Dreptate, ar fi ca și cum i-ai spune Urs, Panteră, Șarpe, Dragon sau Grifon, pentru că orișice lucru ai spune despre el nu l-ar exprima niciodată. Zeul nu-i trup, nu-i figură, nu-i formă, nu are cantitate, calitate, greutate sau ușurime, nu vede, nu simte, nu cunoaște dezordine sau tulburare, nu-i suflet, inteligență, închipuire, opinie, gândire, cuvânt, număr, ordine, mărime, nu-i egalitate și nu-i lipsă de egalitate, nu este timp și nu e veșnicie, e o voință fără scop; încearcă să înțelegi, Baudolino, Zeul e o lumânare fără flacără, o flacără fără foc, un foc fără căldură, o lumină întunecată, un bubuit tăcut, un fulger orb, o întunecime nespus de luminoasă, o rază a propriei bezne, un cerc ce se întinde strângându-se-n propriu-i centru, o mulțime solitară, este, este... E un spatiu care nu există, în care tu și eu suntem același lucru, așa, ca astăzi, în timpul acesta ce nu curge.

Umberto Eco - Baudolino

Dacia

... despre o alta, locuită de oameni foarte cruzi, unde, când se nasc copiii, se face mare doliu și mari serbări atunci când mor;

Baudolino - Umberto Eco