O lecție de viață

 Să ne însușim această lecție, să fim orbi la neajunsurile străine, muți ca să nu le înfierăm și să nu ne fălim, atrăgând ură cu clevetirea în răzbunarea reciprocă. Să fim surzi ca să nu luăm aminte la ce s-ar spune.

Balazar Gracian - Criticonul II

Cum să fii om

 Cată să-ți ai gustul și părerea ta, nu să trăiești tot pe seama celor străine; căci mai tuturora pe lumea aceasta le place ceea ce văd că place altora, laudă ceea ce aud că-i lăudat; iar dacă-i întrebi de ce e bun lucrul pe care-l proslăvesc, nu știu să-ți spună; așa încât trăiesc prin alții și se călăuzesc după înțelegerile străine. Aibi, așadar, propriul tău discernământ, și astfel și părerea ta va avea greutate; caută să ai de-a face cu oameni, deoarece nu sunt toți cei ce par a fi; chibzuiește mai mult și vorbește mai puțin […] Fii om al bibliotecii, chiar dacă încingi și spadă, și îndrumă-ți puterea de alegere către cărți, care ne sunt prieteni de buzunar. Arată-te persoană în totul, în spuse ca și-n fapte, poartă-te cu gravitate potolită, vorbește cu maturitate prietenoasă, făptuiește cu integritate curtenitoare, trăiește cu luare-aminte în totul și mândrește-te mai mult cu capul bun decât cu chipul. 

Baltasar Gracian - Criticonul II

Sfat contra deznădejdei

 71. Un frate i-a spus lui apa Poimen: Ce să fac, pentru că deznădăjduiesc când stau? Bătrânul i-a răspuns: Nu batjocori pe nimeni, nu învinovăți, nu cleveti și Dumnezeu o să-ți dea liniștea și vei sta fără să te tulburi.

Apoftegmele părinților deșertului - Patericul copt

Cehov îl dojenește pe fratele său pentru că se poartă nedemn cu femeile

 La prima mea vizită, m-a deranjat felul îngrozitor, de neimaginat, în care te-ai purtat cu soția și cu bucătăreasa. Să-mi fie cu iertare, însă nu este demn de un om respectabil și tandru să se poarte astfel cu femeile, oricum ar fi ele. Ce putere cerească sau omenească ți-a dat dreptul să faci din aceste femei roabele tale? Înjurăturile permanente de soiul cel mai abject, tonul ridicat, reproșurile, nazurile la micul dejun și la masa de prânz, eternele văicăreli pe seama vieții tale de ocnaș și a muncii blestemate — toate astea nu sunt oare expresia unui despotism grobian? Oricât de nevrednică și de vinovată ar fi femeia, oricât de apropiată ți-ar fi, nu ai dreptul să apari în fața ei fără pantaloni, beat, să spui cuvinte pe care nici muncitorii din fabrici nu le spun când văd femei prin preajmă. Buna cuviință și bunul simț tu le socotești prejudecăți, însă trebuie să cruți măcar ceva, măcar slăbiciunea femeilor și a copiilor — să cruți măcar poezia vieții. Nici un soț sau amant cumsecade nu și-ar permite să fie grosolan cu o femeie, de dragul unei anecdote, să ironizeze relațiile intime... Toate astea viciază femeia și o îndepărtează de Dumnezeul în care crede. [...] Din fire, ești infinit de generos și de tandru. De aceea, de la tine se și cere de o sută de ori mai mult. Apoi, ești un om cu studii superioare și te consideri ziarist. 

Situația grea, caracterul imposibil al femeilor cu care ești nevoit să trăiești, idioțenia bucătăreselor, munca de ocnaș, traiul blestemat și celelalte nu pot servi drept justificare pentru despotismul tău. Mai bine să fii victimă decât călău. 

Te rog să-ți aduci aminte că despotismul și minciuna au distrus tinerețea mamei noastre. Despotismul și minciuna ne-au deformat copilăria atât de mult, că mi-e silă și groază să-mi amintesc. Adu-ți aminte de groaza și de dezgustul pe care-l trăiam pe vremuri, când tata, la masă, stârnea un scandal întreg pentru că supa era prea sărată sau o înjura pe mama și o făcea proastă. Acum tata nu-și poate ierta nicicum toate astea. 

A.P. Cehov — Corespondență, I

Sfaturile lui Cehov către fratele său, Nikolai

 Oamenii educați, după părerea mea, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1. Ei respectă personalitatea umană și, de aceea, sunt întotdeauna îndatoritori, delicați, amabili, concilianți...

2. Ei au milă nu numai față de cerșetori și de pisici. Ei suferă sufletește și din cauze care nu se văd cu ochiul liber.

3. Ei respectă proprietatea străină, și de aceea, își plătesc datoriile. 

4. Ei sunt sinceri și se tem de minciună ca de foc Nu mint nici măcar când e vorba de fleacuri. Minciuna este jignitoare pentru ascultător și îl pătează pe vorbitor în ochii celui care îl ascultă. 

5. Ei nu se umilesc cu scopul de a trezi compătimirea altora. Nu cântă pe corzile sufletelor altora, pentru ca, drept răspuns, să culeagă oftaturi și mângâieri. 

6. Ei nu sunt ușuratici. Nu-i preocupă briliantele false, cum ar fi dorința să fie prezentați unor celebrități. Talentele autentice rămân întotdeauna în umbră, în mulțime, departe de expunerea publică. 

7. Dacă au talent, atunci și-l respectă. De dragul talentului, își sacrifică liniștea, femeile, vinul, agitația sterilă... Ei se mândresc cu talentul lor. 

8. Ei își educă simțul estetic. Nu pot să doarmă îmbrăcați, să vadă pe pereți crăpături cu ploșnițe, să respire un aer viciat, să pășească pe podeaua împroșcată cu scuipat. Încearcă, pe cât posibil, să îmblânzească și să înnobileze instinctul sexual... Să te culci cu o femeie, să-i respiri în gură, să-i suporți logica, să nu te îndepărtezi de ea măcar cu un pas - și toate astea, pentru ce? De la o femeie ei au pretenții mai mari decât așternutul, decât sudoarea de cal, decât mintea pusă să înșele bărbatul cu o falsă sarcină și să mintă fără încetare. Ei, în special, pictorii, au nevoie de prospețime, de frumusețe, de omenie, de o mamă, nu de o... Ei nu pilesc vodca din mers, nu adulmecă dulapurile, deoarece știu că nu sunt porci. Beau numai când sunt liberi, la ocazii... Căci au nevoie de mens sana in corpore sano.

A.P. Cehov - Corespondență, I

Sfatul lui Montaigne pentru bărbații însurați

 Vreau deci, în numele ziselor științe, să le dau bărbaților următoarea povață, de vor mai fi unii așa pătimași: anume că și desfătările pe care le află cu soțiile lor sunt vinovate dacă nu țin măsura, și că se poate cădea în nerușinare și dezmăț și cu femeile legiuite, ca și cu cele nelegiuite. Mângâierile fără perdea la care cea dintâi aprindere ne îndeamnă în această hârjoană nu-s doar necuviincioase, ci și dăunătoare pentru ele. Nerușinarea n-au decât s-o învețe de aiurea. Și așa sunt prea focoase pentru nevoile noastre. Eu unul nu m-am folosit decât de o îndrumare simplă și firească. Căsătoria e o legătură sfântă și cucernică. Iată de ce plăcerea în cazul ei trebuie să fie reținută, gravă și însoțită de-o anume severitate, trebuie să fie o desfătare oarecum chibzuită și ținută-n frâu.

Michel de Montaigne - Eseuri I, XXIX

Desiderata

“Mergi domol prin gălăgie și pripă și amintește-ți câtă pace ar putea fi în liniște.

Pe cât posibil, fără să te dai bătut, fii în bună înțelegere cu toată lumea.

Spune adevărul tău calm și limpede și ascultă pe ceilalți, chiar pe proști și pe ignoranți; și ei au povestea lor.

Evită pe cei zgomotoși și agresivi, ei sunt vexații ale spiritului.

Dacă te compari cu alții, poți să devii încrezut sau amar; pentru că întotdeauna vor fi alții mai mari și alții mai mici decât tine însuți.

Bucură-te de împlinirile tale, la fel ca și de planurile tale.

Păstrează interes pentru profesia ta, dar fii modest; e o adevărată avere în vremurile de restriște.

Exercită precauție în afaceri, fiindcă lumea e plină de șmecheri. Dar nu lăsa aceasta să te orbească în ceea ce înseamnă virtute; mulți oameni se luptă pentru idealuri înalte; și, peste tot, viața e plină de eroism.

Fii tu însuți. În special nu simula afecțiunea. Nici nu fi batjocoritor despre iubire. Ia cu bunătate sfatul anilor, cu gingășie lăsând tinereții ce-i al tinereții.

Cultivă forța de spirit, ca să te apere la nenorocire. Dar nu te chinui singur cu închipuiri. Multe temeri sunt născute din oboseală și singurătate. Dincolo de o disciplină sănătoasă, fii blând cu tine însuți. Tu ești un copil al universului, nu mai puțin decât copacii și stelele; ai și tu un drept să fii aici. Și, indiferent dacă înțelegi sau nu, universul își urmează cursul așa cum trebuie. Prin urmare, fii în pace cu Dumnezeu, indiferent cine crezi tu că este El și oricare ar fi eforturile și aspirațiile tale, în zgomotasa confuzie a vieții, păstrează pace cu sufletul tău.

Cu toate prefăcătoriile, cu toate sclaviile și cu toate visele zdrobite, este totuși o lume frumoasă. Fii atent! Străduiește-te să fii fericit.”

Max Ehrmann 1927

Sfaturi de viață ale Școlii Centrale de Fete

Sfaturi:

Învățați pentru viață, nu pentru note certificate.
Învățătura ne luminează mintea și ne ajută să înțelegem și să iubim ≤≤Frumosul, Binele și Adevărul≥≥.
Fii dreaptă. Înainte de a judeca pe altele, judecă-te pe tine.
Munca ne înviorează sufletul și ne mângâie în nenorociri.
Nu lăsa pe mâine ceea ce poți face astăzi.
Respectă-te dacă vrei să fii respectată.
Nu-ți vorbi de rău colegele. Nu le pârî. Nu șopti la ureche și nu primi să-ți șoptească.
Fii bună și generoasă.
Fă alteia ceea ce ai vrea să ți se facă și ție. Astfel vei fi fericită și vei face și pe alții fericiți.
Întreabă-te în fiece zi ce faptă bună ai săvârșit, pe cine ai ajutat și dacă ai meritat să fii lăudată și iubită de ai tăi.
Fii sinceră. Cuvântul tău să exprime gândirea ta.
Vorbește puțin. Vorbește ce trebuie. Vorbește când trebuie. Oratoria ta să fie fapta ta.
Alege-ți un ideal moral în viață, spre care să tindă zilnic puterile sufletului tău. Apoi fii stăpână pe tine, nu șovăi.

Annie Bentoiu - Timpul ce ni s-a dat

Baudolino dă sfaturi

Dacă ești mândru, ești diavolul. Dacă ești trist, ești fiul său. Iar dacă-ți faci griji pentru o mie de lucruri, ești servitorul lui fără răgaz.

Fii ca o cămilă: poartă-ți povara păcatelor și ia-te după pașii celui ce cunoaște căile Domnului.

Tot ce poate gândi un om despre cele ce sunt sub cer și dincolo de cer e zadarnic. Numai cel ce nu contenește în pomenirea lui Hristos se află în adevăr.

Tu iubești pe cineva cu toată inima ta, dar ești uneori apucat de îndoiala că ființa asta nu te iubește cu aceeași căldură. Taci și nu te mai măsura pe tine însuți.

Nu mânca timp de trei zile. Dar nu te trufi pentru ajunarea ta. În loc să te împăunezi, mai bine mănâncă niște carne. E mai bine să mănânci niște carne decât să te lauzi. Și primește-ți durerile ca tribut pentru păcatele tale.

Umberto Eco - Baudolino

Sfaturi îngrijire pentru femei

Tocmai vroiam să vă spun, subsuoara să nu vi se simtă!
Nici pe picioare s-aveți peri negricioși și zbârliți!
Nu e nevoie să spun, curățați-vă dinții de piatră,
De dimineață, în zori, gurile să vă clătiți.
Dați feței voastre albeață cu ceara-adunată-n știubeie
Și rumeneală-n obraji, dacă din fire n-aveți.
Încondeiați o sprânceană când nu este bine-mplinită
Și înveliți cu-alifii ceea ce vârsta a-ncrețit.
Ochilor nu vă sfiiți să le dați strălucire mai mare
Cu un pospai de șofran dintr-ale Cydnului văi.

Ovidiu - Arta iubirii, II

Sfaturile lui Soljenițîn pentru vremuri grele

Să nu aveți! Sa nu aveți nimic! Ne-au învățat Buddha și Hristos, stoicii, cinicii. Oare de ce nu ascultăm, noi cei atât de lacomi, această poruncă simplă? Nu înțelegem că prin avere ne pierdem sufletul?

Să ai numai ceea ce poți să duci întotdeauna cu tine: să știi limbi străine, să cunoști țări, să cunoști oameni. Iar sacul tău de călătorie să fie memoria ta. Memorează! Memorează! Poate că doar aceste semințe amare vor răsări cândva.

Privește: în jurul tău sunt oameni. Poate pe unul dintre ei o să ți-l amintești pe urmă toată viața și o să-ți muști degetele că nu l-ai întrebat nimic. Să vorbești cât mai puțin și să asculți cât mai mult. De la o insulă la alta ale Arhipelagului se întind șuvițele vieților de oameni. Ele se răsucesc, se ating, una de alta într-o singură noapte, iată, ca în acest vagon care țăcăne, pe urmă se despart din nou pentru totdeauna, dar tu apleacă-ți urechea și ascultă zumzetul lor ușor și țăcănitul uniform de sub vagon. Acesta-i zgomotul pe care-l iscă vârtelnița vieții!

Câte povești neobișnuite vei auzi aici, și cât o să mai râzi!

Alexandr Soljenițîn - Arhipelagul Gulag I

Sfaturile lui don Quijote pentru Sancho Panza

Mai înainte de toate trebuie să te temi de Dumnezeu, fiule, pentru că-n teama de el stă înțelepciunea; și dacă ești înțelept, nu poți greși niciodată. În al doilea rând, să te veghezi pe tine însuți și să te străduiești a te cunoaște, fiindcă aceasta este cea mai anevoioasă cunoaștere din câte se pot închipui. Din faptul de a te cunoaște va ieși acela de a nu te umfla asemeni broaștei care a vrut să fie pe potriva boului. [...]
Nu te lăsa niciodată călăuzit de ce-ți trăsnește prin cap, lucru ținut la mare preț numai de neajutorații de minte, care se cred firoscoși.[...]
Să nu te lași orbit de patima ta în socotelile altora, fiindcă greșelile pe care le săvârșești din patimă de cele mai multe ori nici nu se mai pot îndrepta și, chiar de s-ar îndrepta, ar fi numai cu prețul trecerii de care te bucuri și poate chiar și al averii tale.[...]
În ceea ce privește felul cum trebuie să te chivernisești pe tine și cum să-ți chivernisești casa, cel dintâi lucru ce te sfătuiesc e să fii curat și să-ți tai unghiile, fără a le lăsa să crească, așa cum fac unii care cred, din prostie, că unghiile lungi le înfrumusețează mâinile.[...]
Să nu mănânci usturoi și nici ceapă, ca să nu dea de gol, prin izul lor, neamul tău cel prost; umblă încet, vorbește tacticos, dar nu în așa fel încât să pară că te asculți cum vorbești, fiindcă tot ceea ce-i nefiresc e rău. Prânzește puțin și cinează și mai puțin, căci sănătatea întregului trup se strujește în făurăria stomahului. Fii cumpătat la băutură, ținând socoteală că vinul peste măsură nici nu păstrează tainele și nici nu se ține de cuvânt. Ia seama, Sancho, să nu mesteci cu amândouă fălcile și nici să nu eructezi în fața nimănui. [...]
Să fii cumpătat la dormit, fiindcă cel ce nu se scoală odată cu soarele nu se bucură de zi; și ia seama, Sancho, că hărnicia e mama bunăstării pe când trândăvia, potrivnica ei, și niciodată n-a ajuns la ținta pe care și-o pune un gând bun.

Miguel de Cervantes - Don Quijote de la Mancha II

Sfaturile de viață ale generalului Ivan

- Haide, domnilor, vorbiți, cântați... jucați! Nu vă pierdeți vremea. Că doar afurisitul ăsta de timp fuge, nu vă așteaptă! Nici n-apucați să vă uitați bine în jurul vostru, că vă și pomeniți nas în nas cu bătrânețea... pe dumnezeul meu! Și atunci e prea târziu să vă mai bucurați de viață. Omul nu trebuie să stea încremenit și să tacă.
- Grăbiți-vă, prieteni, să vă trăiți viața... zicea. Să vă ferească Dumnezeu să sacrificați prezentul de dragul viitorului! Prezentul înseamnă tinerețe, sănătate și entuziasm, pe când viitorul - minciună și fum! Cum ați împlinit douăzeci de ani - dați-i drumul și puneți-vă pe trai!
- Da... urmă unchiul meu. Iubiți... însurați-vă... faceți prostii! Orice prostie e mai bună și sănătoasă decât goana noastră după o viață rațională.

Anton Cehov - Consilierul (Opere, vol III)

Sfaturi practice pentru tineri la început de viață

(Prieteni dragi, de vreți să vă pregătiți pentru viață și să nu aveți surprize, bune sunt studiile, bună e ingineria și mai bună meseria - brățară de aur -, bune-s tehnica dentară și sudura, bune sunt limbile străine și biblioteconomia, dar după cum cea mai rapidă cale pentru a înțelege ce se întâmplă astăzi este a studia sfârșitul imperiului roman - Montesquieu, Gibbon, Mommsen, Ferrero, dar mai ales Rostovțev - tot așa cea mai sigură metodă pentru a evita surprizele în viață și a le putea face față cu oarecare calm, cea mai temeinică pregătire este studiul Calvarului și al Golgotei. Asta e școala practică și tehnică, asta e adevărata școală profesională a meseriei de om în lume.)

Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii