Neagu Djuvara redescoperă România după 45 de ani

Puţin înainte de a se urni trenul, intră în compartiment doi vlăjgani, de o statură deasupra mediei, cu cizme şi nişte salopete cenuşii. Se aşază faţă în faţă, pe locurile de lângă culoar. Începe dialogul:

- De unde, pula, are Troacă undiţa aia, pula mea?
- Pula - a cumpărat-o din Germania.
- Din Germania? Pula. . . Şi cât a dat, mă, pe ea, pula mea?
- (o cifră)
- Pula mea! Păi cum să te miri, pula, că prinde peşte, pula mea... Şi cât e marca acum, mă? Pula mea!
- (o cifră)
- Ptiu! Futu-i! De unde pula a găsit Troacă banii ăştia, pula mea?

Am de-a face, fără îndoială, cu alfabetizaţi de-ai lui Ceauşescu. Vocabularul lor nu depăşeşte două-trei sute de cuvinte, în schimb discursul e punctat la fiecare două-trei cuvinte cu un phallus valah eructat greu, vânjos, cu furie şi satisfacţie în acelaşi timp.

Neagu Djuvara - Amintiri din Pribegie

Cultura sufocă trăirea pură

Omul prea citit, care a văzut prea multe - cu alte cuvinte, omul de cultură - nu mai poate avea o senzaţie pură, nu mai poate percepe provocările din afară, vederile ce-i apar, cu un suflet virgin. Senzaţia momentului nu se mai imprimă pe o ceară albă.

Neagu Djuvara - Amintiri din pribegie

Neagu Djuvara despre scriitura lui Mircea Eliade

Cu toate că vorbea bine și franțuzește, și englezește, n-a vrut niciodată să facă operă literară în altă limbă, decât în limba lui maternă; și aceasta îmi pare cu atât mai interesant, cu cât nu a fost, propriu-zis, un stilist, un iubitor al graiului frumos, al frazei meșteșugite, al sunetului armonios al vorbelor. Nu. Scria cum vorbesc bucureștenii între ei la un pahar de bere. Atunci, de unde obstinația lui de a "crea" numai în românește? Timiditate în fața unor limbi învățate, sau dragoste oarbă de țară? Poate că amândouă, ca mai întotdeauna.

Neagu Djuvara - Amintiri din pribegie

Impresia făcută de Sartre asupra lui Neagu Djuvara

Ne aflam în vremea când tineretul universitar se înghesuia în preajma cafenelei "Flore", din cartierul Saint-Germain-des-Pres, ca să soarbă vorbele profetice ale unui Jean-Paul Sartre. Îl vedeam și eu din când în când pe acesta, că ședeam în același cartier și mă tot întrebam ce diabolică putere o fi avut pocitania aia ca, sașiu cum era și slut ca un broscoi, să poată încânta tineretul, ba, pare-se, și câteva femei?

Neagu Djuvara - Amintiri din pribegie