Iubirea sfârșește în plictis și-n silă

O, tu, cel care mai ceri un răgaz,
Până-a ne despărți pe totdeauna,
Și care-abia șoptești cu jalea-n glas
Că despărțirea e ca mătrăguna,
Nu știi tu oare că doar despărțirea
E singurul și-adevăratul leac
De-a nu te fereca în laț iubirea,
Ci numai de-a iubi ce ți-este drag?
Nu vrei să cugeți și să înțelegi
Că orișice iubire se sfârșește
Sub zodia neînduratei legi
Ce în plictis și-n silă-o veștejește,
Și dragostele noastre, pân'la urmă,
Cu voie, fără voie, tot se curmă?

O mie și una de nopți (noaptea a 12-a)

Excelentă povață de la Nicolai Semionovici Leskov

Și nici nu bănuia Nicolai Semionovici Leskov ce bine a grăit povățuind: "Citește și încearcă să te alegi cu un folos. O să ai parte de-o bună distracție în mormânt".

Închisoarea fiind și ea un mormânt, sfatul se adeverește excelent: cui îi place să învețe poezii nu se va plictisi niciodată în pușcărie - și nu va fi singur.

Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii