Cum să îți alegi prietenii

 Verifică-i pe cei ce vor să lege prietenie cu tine nu după darurile pe care ți le fac, ci după aspirațiile pe care le nutresc, după lucrurile de care se bucură, după promisiunile pe care le fac, după dispozițiile sufletului lor. 

Epictet - Gnomologion

Trezvia

 Pe lângă acestea, trebuie să ne amintim cine suntem și care este numele nostru și să ne străduim să ne aranjăm îndatoririle conform posibilităților pe care ni le oferă situațiile: când este momentul potrivit pentru cântec și pentru joc și în prezența cui; care va fi consecința acțiunii; cum evităm ca cei care trăiesc alături de noi să ne disprețuiască sau ca noi să-i disprețuim pe ei; când trebuie să glumim, de cine trebuie să râdem uneori și în legătură cu ce? Când trebuie să legăm relații și cu cine și, în sfârșit, în aceste relații, cum trebuie să ne păstram demnitatea. 

Epictet - Discursuri IV

Antrenarea permanentă a minții

 Și, mai întâi, condamnă cele făcute de tine, apoi, după ce le-ai condamnat, nu te descuraja și nu fi asemenea oamenilor lași care, după o primă cedare, se abandonează complet și sunt, ca să spun așa, duși de curent, ci învață cum se comportă antrenorii. Copilul a căzut: “Ridică-te”, îi spune antrenorul, “reia lupta, până când vei deveni puternic”. Încearcă și tu aceasta stare de spirit; căci să știi că nimic nu este mai ușor de condus decât un suflet omenesc. Trebuie să vrei și lucrul s-a făcut: iată-l redresat; în schimb dacă-l neglijezi, acesta este pierdut. De fapt în noi se găsesc și pierderea și salvarea. 

Epictet - Discursuri IV

Libertatea

 Căci libertatea nu se obține prin satisfacerea dorințelor, ci prin renunțarea la dorință. 

Epictet - Discursuri IV

Lecturi recomandate în perioade de descurajare

Asemenea perioade de descurajare aveau desigur să reapară, dar poate nu atât de adânci. Vindecător era mereu contactul cu textele mari: Manualul lui Epictet, Evangheliile și, în acel trimestru, câte ceva din filosofia indiană: o traducere germană a unui roman de Tagore, o culegere de poeme ale sale, într-o delicioasă versiune engleză. Cât despre Evanghelii, cea mai apropiată îmi era cea a lui Matei: în Biblia lui Galaction pe care o foloseam atunci, paginile capitolelor 5-7, cele cu Predica de pe Munte, sunt subliniate, rupte, uzate peste poate.

Annie Bentoiu - Timpul ce ni s-a dat

Marino elogiază pe Epictet

Câtă dreptate are bunul meu Epictet, când spune că ceea ce ne tulbură, de fapt, nu sunt 'lucrurile' în sine, ci doar gândurile și opiniile altora despre aceste 'lucruri'.

Adrian Marino - Viața unui om singur

Elogiul singurătății

XXII. Te plângi de singurătate. Ce numești a fi singur? Înseamnă a fi în afara relațiilor cu oamenii sau a fi lipsit de orice ajutor? Ei! Gândește-te că adesea ești la fel de singur în mijlocul Romei, în mijlocul părinților tăi, al prietenilor, al vecinilor și al sclavilor. Nu vederea unui om alungă singurătatea, ci vederea unui om virtuos, fidel, pe care te poți baza. Dacă esti singur, gândește-te că și Dumnezeu e singur, că e mulțumit de sine și că găsește în el însuși toate lucrurile de care are nevoie. Încearcă să-i semeni dacă-ți stă în putere. Vorbește cu tine însuți, ai atâtea lucruri să-ți spui și atâtea întrebări de pus! Ce nevoie ai de ceilalți? Nu ai nici un ajutor, n-ai nici părinți, nici frați, nici copii, nici prieteni, i-ai pierdut pe toți. Dar nu ai un părinte nemuritor, care va avea grijă de tine și care iti va da tot ajutorul de care ai nevoie?

Epictet - Discursuri II

Cunoaște-ți valoarea

Nu ai din ce trăi și mă întrebi dacă, pentru a avea, trebuie să te înjosești la slujbele cele mai abjecte, până la a duce oala de noapte a stăpânului. Ce pot să-ți spun despre aceasta? Sunt oameni care cred că mai bine duc oala de noapte decât să moară de foame. Sunt alții pentru care acest lucru ar fi insuportabil. Deci nu pe mine trebuie să mă întrebi, ci pe tine însuți. Gândește-te bine cât valorezi.

Oamenii valorează cât vor, unii au un preț foarte mare, alții foarte mic; fiecare valorează cu atât mai mult cu cât se respectă mai mult; consideră-te deci liber sau sclav, depinde doar de tine.

Epictet - Manualul

Soțiile sunt onorate mai mult pentru minte decât pentru frumusețe

Soțiile, cât timp sunt tinere, sunt numite amante de către soții lor. Prin urmare, aceste femei, văzând astfel că bărbații lor nu le apreciază decât pentru plăcerea pe care le-o dăruiesc, nu se gândesc decât cum să se gătească pentru a plăcea și-și pun toată încrederea și toate speranțele în podoabele lor. Nimic nu e deci mai util și mai necesar decât să ne străduim să le facem să înțeleagă că nu vor fi onorate și respectate decât atunci când vor da dovadă de înțelepciune, de pudoare și de modestie.

Epictet - Manualul

Problemele tale sunt doar ale tale

În viața de zi cu zi, ferește-te să vorbești prea mult și fără rost despre eforturile tale și despre pericolele pe care le-ai întâmpinat, căci, dacă îți face atâta plăcere să le povestești, celorlalți nu le va face la fel de multă plăcere să le asculte.

Epictet - Manualul

Nu lucrurile sunt rele ci opinia noastră despre ele

X. Ceea ce-i tulbură pe oameni nu sunt lucrurile, ci opiniile pe care le au despre ele. De exemplu, moartea nu e deloc un lucru rău, căci dacă ar fi fost, i-ar fi părut astfel și lui Socrate; dar opinia pe care o avem, că moartea e un rău, iată răul. Deci atunci când suntem contrariați, tulburați sau triști, să nu-i acuzăm pe alții pentru aceasta, ci doar pe noi înșine, adică opiniile noastre.

XI. A-i acuza pe alții pentru nefericirea ta e o dovadă de ignoranță; a nu te acuza decât pe tine însuți, e o dovadă că începi să înveți, iar a nu-i acuza nici pe ceilalți, nici pe tine e semn că deja ești instruit.

Epictet - Manualul

Învățătura lui Epictet

Nu spuneţi niciodată, zicea el: Am pierdut aceasta; spuneţi mai degrabă: l-am dat înapoi. Fiul meu a murit, l-am dat înapoi. Soţia mea a murit, am dat-o înapoi. Şi tot aşa despre averi şi despre orice. Dar cel care mi le-a luat e un om rău, veţi spune. De ce să vă supăraţi dacă cel care vi le-a împrumutat a venit să vi le ceară înapoi? Cât timp se află în folosul vostru, îngrijiţi-vă de toate ca şi cum ar fi ale altuia, asemenea unui călător poposit într-un han... N-ar trebui, spunea acesta, să doreşti ca lucrurile să se facă după voinţa ta, ci să se facă aşa cum trebuie să se facă. Aminteşte-ţi că eşti aici un actor, îţi joci personajul pe care a vrut stăpânul să ţi-l dea. Vei fi pe scenă atât cât îi va plăcea lui să fii. Poţi fi sărac sau bogat, după rânduiala lui. îţi revine sarcina să joci bine personajul pe care ţi l-a atribuit. Dar de ales nu poţi alege. Gândeşte-te zilnic la moarte şi la relele cele mai de neîndurat, şi niciodată nu vei gândi nimic josnic şi nu vei dori nimic peste măsură (Convorbire cu domnul de Saci despre Montaigne si Epictet)