Se afișează postările cu eticheta închisoare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta închisoare. Afișați toate postările

Sfaturile lui Soljenițîn pentru vremuri grele

Să nu aveți! Sa nu aveți nimic! Ne-au învățat Buddha și Hristos, stoicii, cinicii. Oare de ce nu ascultăm, noi cei atât de lacomi, această poruncă simplă? Nu înțelegem că prin avere ne pierdem sufletul?

Să ai numai ceea ce poți să duci întotdeauna cu tine: să știi limbi străine, să cunoști țări, să cunoști oameni. Iar sacul tău de călătorie să fie memoria ta. Memorează! Memorează! Poate că doar aceste semințe amare vor răsări cândva.

Privește: în jurul tău sunt oameni. Poate pe unul dintre ei o să ți-l amintești pe urmă toată viața și o să-ți muști degetele că nu l-ai întrebat nimic. Să vorbești cât mai puțin și să asculți cât mai mult. De la o insulă la alta ale Arhipelagului se întind șuvițele vieților de oameni. Ele se răsucesc, se ating, una de alta într-o singură noapte, iată, ca în acest vagon care țăcăne, pe urmă se despart din nou pentru totdeauna, dar tu apleacă-ți urechea și ascultă zumzetul lor ușor și țăcănitul uniform de sub vagon. Acesta-i zgomotul pe care-l iscă vârtelnița vieții!

Câte povești neobișnuite vei auzi aici, și cât o să mai râzi!

Alexandr Soljenițîn - Arhipelagul Gulag I

Omul în condiții extreme

În pușcărie, am constatat, prin zeci și zeci de exemple, că omul nu este o ființă frumoasă. Este, pentru a mă exprima expeditiv, chiar urâtă. Citisem câteceva in acest sens, dar nimic nu poate înlocui o experiență concretă, imediată. A omului terorizat, care devine adesea hidos în situații disperate. Și dau integral dreptate celor ce susțin că cei ce sunt "buni" ies din închisoare "și mai buni". Iar cei "răi" ies "și mai răi". Și ultima categorie este, de departe, cea mai numeroasă. Nimeni nu rezistă la această probă de foc a smulgerii măștilor și a demascării tuturor simulărilor.

Adrian Marino - Viața unui om singur