Amorul e un lung prilej pentru durere. Antidotul

Acestei voluptăți îi zicem Venus!

De-aici își trage numele și Amor,

De-aici întâi ți-a picurat în inimă 

A dragostei dulceață, după care 

Te-a și cuprins înghețul suferinței: 

Căci dacă n-ai iubita lângă tine, 

Icoana ei o vezi mereu, și-ntr-una 

Ai în ureche dulcele ei nume. 

ANTIDOT:

Dar tu să fugi de-asemenea icoane! 

Să nu-ți hrănești amorul! Tu aiurea 

Întoarce-ți mintea! Varsă-ți focul tainic 

Cu orișice femeie-ți iese-n cale! 

Nu te lăsa robit de una singură! 

Nu-ți pregăti dureri și chinuri sigure!

Lucretius - Poemul Naturii, IV

Arta de a iubi

Arta de a iubi? Să știi să îmbini un temperament de vampir cu discreția unei anemone.

Emil Cioran - Silogismele amăraciunii

Gelozia ca imbold al dragostei

Astfel și inima ce lâncezește, lipsită de teamă,
Cere cu boldul s-o-nțepi, dragostea iar să-i aprinzi.
Sperie-ți mândra ca-i fi fluturatic, trezește-i iubirea,
Să-ngălbenească aflând o necredință de-a ta.
O! e ferice, de trei ori ferice! acel pentru care
Plânge iubita oftând de-nșelăciunile lui;

Ovidiu - Arta iubirii, II

Cum să calci strâmb

Dar, de te abați uneori, de ispravă să nu știe nimeni:
Nu te făli-n nici un chip cu ale tale greșeli.
Nu face daruri pe care să le recunoască cealaltă,
Nu hotărî la-ntâlniri orele-aceleași mereu,
Ca să nu afle vreodată prietena locul cu vina,
Colțul în care-ai mai fost cată să-l schimbi cât mai des.
Apoi, de câte ori scrii, să iei seama tăblițelor bine:
Câte femei nu citesc și printre rânduri ades!

Dacă, oricât te-ai ascunde, se-ntâmplă să fii dat pe față
Tăgăduiește mereu faptele ce-ai săvârșit.
Nu fii atunci mai supus sau mai alintător ca alt' dată:
Semnele acestea-ntăresc dreptele ei bănuieli.

Ovidiu - Arta iubirii, II

Frumusețea trece, noblețea sufletului rămâne

N-ai să păstrezi o iubită și nu te mira de te lasă,
Dacă la chipul frumos n-ai și un suflet ales.
Căci frumusețea se duce, cu cât se adaugă anii;
Se micșorează mereu, prinsă în strâmt-ui soroc.
Peri argintii s-or ivi și la tine, frumosule tânăr,
Încrețituri ți-or brăzda fața uscată de ani!
Să-ți făurești, dar, din vreme, un suflet cu-alese-obiceie
Însoțitor credincios cât viețuiești pe pământ.
Nu obosi până nu te-ai deprins cu-ale artelor taine
Și până nu ai ajuns bine a grăi-n două limbi.

Nu pune nici un temei pe-al ochilor farmec vremelnic, 

Oricine-ai fi, să te-nalți prin însușiri mai de preț. 

Cu bunătate vorbește, să-ncânți prin cuvinte plăcute:

Dacă prea aspru te porți, ură doar ai să culegi. 

Ovidiu - Arta amorului, II

Toate femeile sunt frumoase noaptea la beție

Nu te încrede prea mult în lumina nesigură-a lămpii:
Noaptea, când ai și băut, nu judeca frumuseți.
Noaptea ascunde cusurul, învăluie orice meteahnă;
Toate femeile-atunci foarte frumoase ne par.
De nestemate, de purpuri ori de frumusețea femeii
Poți o părere să-ți faci doar la lumină de zi.

Ovidiu - Arta iubirii, I

Totuși iubirea

Totuși așa e mai bine decât fără dragoste-n viață.
S-aibă dușmanii un somn în culcuș singuratic și rece
Și cât e patul de larg să se întindă pe el!
Crudul Amor să mă smulgă din somnul cel leneș pe mine,
Sarcină patului meu nu vreau eu singur să fiu!

Ovidiu - Amoruri II

Cui se adresează versurile lui Ovidiu

Să mă citească fecioara de mirele-i îndrăgostită
Și băiețandrul ce-ntâi simte-ai iubirii fiori;
Și-oricare tânăr rănit de-aceleași săgeți ca și mine
Să-și recunoască-n poem focul ce arde-al său piept.

Ovidiu - Amoruri II

Marxismul

Marxismul, chiar dacă ar avea adevărul de partea sa (ceea ce nu este nicidecum cazul), ar fi falsificator (asemenea Diavolului care, chiar dacă ar spune adevărul, ar minți). Căci în concepția despre lume marxistă locul iubirii este vid. Dacă n-ar exista forțe contrare care subminează din interior comunismul, acesta ar ajunge să vireze societatea de orice solidaritate autentică. Ura tuturor împotriva tuturor: spre aceasta se îndreaptă comunismul.

Nicolae Balotă - Caietul albastru

Cine te iubește în afara părinților?

Împlinesc azi treizeci de ani. Sunt singur. Scrisoare frumoasă și tristă, plină de dragoste, de la ai mei. Nimeni în afara părinților nu și-a amintit de ziua mea. De altfel, cine te iubește în afara lor? Rude, prieteni, iubite? Obișnuințe distrate, jocuri, mărunte interese.

Nicolae Balotă - Caietul albastru

Iubirea părintească e subiectivă

Se întâmplă câte unui tată să aibă un fecior urât și neînzestrat în nici un fel, și dragostea ce-i poartă să-l orbească atât cât să nu bage de seamă ce de lipsuri are, ba să-i mai socotească și drept mintoșenie ori drăgălășii cusururile, vorbindu-le cu mulțumire amicilor despre ele, ca despre tot atâtea haruri și daruri ale acelui vlăstar.

Miguel de Cervantes - Don Quijote de la Mancha (Prolog)

L'Amour

Dacă vrei să ucizi ceea ce ai iubit, începe prin a vorbi de dragoste la trecut.

Martha Bibescu - Papagalul Verde

Iubirea nu-i păcat

... am săvârșit păcatul pe care tinerețea îl poartă în firea ei, și care, dac-ai dori să-l lepezi, ar însemna să-ți lepezi însăși tinerețea; iar dacă cei bătrâni ar vrea să-și amintească c-au fost și ei odată tineri și ca atare ar măsura greșeala celorlalți după greșeala lor și pe a lor după a celorlalți, păcatu-acesta n-ar mai fi atât de mare și de greu...

Boccaccio - Decameronul II, 6