Mefistofel își atacă psihotronic vrăjmașii :)

AL PATRULEA SOLDAT:

S-a petrecut cum n-aș ști spune:
A fost o fierbințeală ziua-ntreagă,
O teamă grea, apăsătoare zăpușeală.
Unul mai sta, altul cădea cu fața bleagă.
În bâjbâială se lovea,
Vrăjmașul sub loviri cădea,
Și ca o ceață-n fața ochilor plutea.
Și zumzuia și fremăta-n urechi neîncetat.
La fel mereu, și-acum aicea stăm,
Și înșine nu dumirim ce s-a-ntâmplat.

Goethe - Faust II (act IV)

Frumusețea fără personalitate e nimic

CHIRON:
Nimic frumusețea femeiască nu înseamnă,
Deoarece e chip rigid din fire;
Numai acea ființă merită slăvire,
Din care veselia se desprinde și viața, izvorăște.
Frumusețea-i fericită de ea însăși,
Dar vraja grației te ia, te cotropește...

Goethe - Faust II (act II)

Dorințele se împlinesc celor îndrăzneți

Ca să-ți împlinești dorințe,
Uită-te la cea lucire!
Somnul e veșmânt, aruncă-l,
Că ție piedică la fire.
N-amâna, să te încumeți,
Când cei mulți stau cu sfială.
Cel ales, de se pricepe,
Poate totul cu-ndrăzneală.

Goethe - Faust II (act I)