Oamenii sunt ca râurile

Una dintre cele mai obișnuite și mai răspândite prejudecăți este aceea că fiecare om are datele lui bine determinate: este bun, rău, deștept, prost, energic, apatic etc. Oamenii nu sunt așa. Putem spune despre un om că e mai mult bun decât rău, mai degrabă deștept decât prost, mai degrabă energic decât apatic sau invers; ar fi însă neadevărat să spunem despre un om că este bun sau deștept, iar despre un altul că este rău sau prost. Cu toate acestea, noi împărțim oamenii în acest fel. Și greșim.

Oamenii sunt precum râurile: apa este la fel în toate și peste tot, dar fiecare râu e când îngust, când repede, când larg, când domol, când limpede, când rece, când tulbure, când cald. Așa și oamenii. Fiecare om poartă în el germeni ai tuturor însușirilor omenești și uneori le dă la iveală pe unele, alteori pe altele și deseori nu-și seamănă deloc sieși, rămânând totuși unul și același.

Lev Tolstoi - Învierea

Frumusețea fără personalitate e împietrită

CHIRON:

Ce!.. Frumusețea la femei nu spune
Nimic, e-adesea-ncremenit obraz;
Slăvesc ființa ce tâșnește-anume
Cu chef de viață, în extaz.
În sine frumusețea-i fericită,
Dar grația-i de neînvins ispită.

Goethe - Faust II (7399-7404)

Contesa de Boigne e de părere că mediul îți conturează personalitatea

... sunt convinsă că, de oricâtă superioritate te-ai bucura în ochii lumii, felul cum te comporți este aproape întotdeauna rezultatul mediului înconjurător. Cutare femeie, care a dat prilejul să se vorbească atâta despre ea, ar fi fost - într-un alt mediu - o soție fidelă și o mamă desăvârșită. Cred cu tărie în educația și în exemplul familiei. Când îți petreci copilăria vegheată de niște principii de o perfectă sănătate morală, rostite simplu și puse fără încetare în practică, se alcătuiește în jurul unei tinere un fel de rețea, a cărei forță ea n-o simte, dar care - cu timpul - devine un fel de a doua natură. E nevoie de un mare grad de perversitate pentru a încerca să rupi această rețea. Să fim deci un pic mai indulgente cu cele care se lasă pradă ispitelor, fiindcă n-au primit de copile o educație care să le ferească de ele.

Adele de Boigne - Un secol de zădărnicie