Și considerăm autosuficiența drept un mare bine, nu pentru ca, în general, să ne folosim de puțin, ci pentru ca, dacă nu dispunem de mult, să ne mulțumim cu puțin, ferm convinși fiind că de lux se bucură în modul cel mai plăcut aceia care au cel mai puțin nevoie de el și că orice lucru natural este lesne de procurat, în vreme ce este greu de procurat lucrul deșert. Iar gustările simple oferă o plăcere egală cu o masă luxoasă îndată ce suferința datorată lipsei este înlăturată; iar pâinea și apa dăruiesc suprema plăcere, atunci când unul dintre cei în nevoie le dobândește.
Așadar, obișnuința cu felul de viață frugal, și nu luxos este capabilă să asigure sănătatea și-l face pe om netemător în fața constrângerilor vieții, apoi ne pune într-o mai bună condiție de a întâmpina luxul care ar interveni din când în când și ne pregătește să fim fără frică înaintea morții.
*Notă: Epicurenii erau celebri în Antichitate pentru acest trai foarte auster, care părea paradoxal din partea unor oameni care considerau plăcerea supremul bine (Andrei Cornea)
Epicur - Scrisoare către Menoiceus
