Canonul occidental by Harold BloomMy rating: 5 of 5 stars
Această carte a fost (și rămâne) ghidul meu de lectură, un fel de Biblie într-ale literaturii.
Literatura este elitistă, nu pentru mase:
Poezia bună e prea dificilă cognitiv și imaginativ pentru a putea fi înțeleasă de mai mulți din fiecare clasă socială, sex, rasă, etnie. Cum se poate dobândi accesul universal la Paradisul Pierdut sau la Faust (partea a II-a)?
Lectura este solitară, nu angajată de activiști pentru o justiție socială, cum e moda acum:
Un astfel de cititor nu citește pentru a găsi o plăcere facilă și nici pentru a scăpa de vina socială, ci pentru a-și face mai cuprinzătoare existența solitară. Cum poți învăța pe cineva solitudinea? Lectura autentică e o activitate sectară și nu te învață să devii un mai bun cetățean. Citind operele canonice nu vom deveni mai buni sau mai răi, și nici cetățeni folositori sau dăunători societății. Dialogul minții cu ea însăși nu este în primul rând o realitate socială. Tot ce ne poate oferi canonul occidental este o bună folosire a propriei solitudini, acea solitudine a cărei formă ultimă este confruntarea cu propria mortalitate.
Supărarea lui Bloom este că literatura a fost deturnată de politică și activism social. Pentru dumnealui criteriul estetic este singurul valabil. A judeca literatura după criterii morale sau ideologice este o greșeală.
Bloom spune că operele care intră în Canon prezintă o anumită stranietate. Într-adevăr, citind Divina Comedie sau Faust II acest lucru pare evident. Chiar mă întrebam dacă această stranietate în literatură este similară cu fenomenul care se numește Sindromul Stendhal.
Această lucrare mi-a dat imboldul să mă refamiliarizez cu operele care alcătuiesc Canonul Occidental. Profesorul Bloom mi-a sugerat noi perspective de interpretare. Operele importante ce alcătuiesc Canonul sunt:
Nu există multe opere literare mai importante pentru canonul occidental decât Paradisul Pierdut. Printre acestea se numără marile tragedii ale lui Shakespeare, Povestirile din Canterbury ale lui Chaucer, Divina Comedie a lui Dante, Tora, Evangheliile, Don Quijote al lui Cervantes și epopeile homerice.
Vreau să remarc că în limba română, în prezent, nu se găsesc ediții ale Paradisului Pierdut sau Eseurilor lui Montaigne sau teatrul lui Moliere.
Felicitări editurii ART pentru această ediție perfectă și o traducere profesionistă.
View all my reviews
