CAUTĂ AICI:

Review: Știința voioasă

Știința voioasă Știința voioasă by Friedrich Nietzsche
My rating: 5 of 5 stars

Dintre toate cărțile lui Nietzsche pe aceasta o recitesc cu plăcere. Afară de ultima parte, adăugată ulterior, în care începe s-o ia pe arătură precum în "Așa grăit-a Zarathustra". Da, și afară de poezii care sunt meh, exact ca muzica compusă de el. Sau poate vor fi înțelese peste veacuri când supraoamenii vor popula pământul - în mai mult de 3 dimensiuni :)

În această carte am găsit conceptele de amor fati (276) sau mitul eternei reîntoarceri (341). Bineînțeles și chestia cu Dumnezeu e mort (125) - dacă oamenii nu mai cred într-o entitate supranaturală cine ne mai spune ce e bine și ce e rău?

Citind unele fragmente am înțeles de ce a zis Freud că a încetat să-l mai citească Nietzsche: toată teoria freudiană era deja schițată în cărțile sale. Într-adevăr citim despre instincte, inconștient, instinctul morții (333, 338, 354 și altele).

Aceasta este una din cărțile vesele, abordabile, pline de ironie. Iată de exemplu cum ne învață Nietzsche "arta de a te purta cu oamenii":

"Arta de a te purta cu oamenii se întemeiază în mare măsură pe dibăcia (care presupune un exercițiu îndelungat) de a accepta și înghiți un prânz în a cărui pregătire nu ai încredere. Admițând că vii la masă cu o foame de lup, totul merge ușor, "tovărășia, chiar și cea mai rea, îți îngăduie să simți" - cum spune Mefistofeles, dar nu ai această foame de lup tocmai atunci când ai nevoie de ea! Vai, cât de greu de digerat sunt semenii noștri! Primul principiu: îți faci curaj în fața unei nenorociri, te servești vitejește, te admiri pe tine însuți, îți strivești sila în dinți, îți înghiți dezgustul. Al doilea principiu: îți "îmbunătățești" semenul, de pildă printr-o laudă, astfel încât să înceapă să asude de fericire pentru el însuși; sau apuci un colțișor din trăsăturile sale bune ori "interesante" și tragi de el până când ai făcut o întreagă virtute și îți poți vârî semenul în faldurile ei. Al treilea principiu: autohipnoza. Îți fixezi obiectul relației ca pe un nasture din sticlă până când încetezi să mai resimți plăcere sau neplăcere și adormi pe neobservate, devii rigid, capeți ținută - un leac de casă "preluat" din căsnicie și prietenie, experimentat îndelung, lăudat ca indispensabil, dar încă neformulat științific. Numele său popular este răbdarea."(364)


View all my reviews